jarā́ f. ([Pāṇ. iii, 3, 104]) the act of becoming old, old age, [RV. i, 140, 8]; [v, 41, 17]; [AV.] &c. (personified as a daughter of Death, [VP. i, 7, 31])
digestion, [Car. iii, 1] and [3]; [vi]; [Suśr. vi, 46, 10]
decrepitude, [W.]
a kind of date-tree, [L.]
N. of a Rākṣasī (cf. °rā-saṃdha), [MBh. ii], [vii]; [Hariv. 1810]; [BhP. ix, 22, 8]
cf. vi-jará.
jarā́ f. old age See s.v. jára.
jarā́ f. invocation, praise (stuti, [Nir. x, 8]), [RV. i, 38, 13]; [x, 32, 5.]